Recenzie de Silviu Vieanu
„Viaţa nu este o şcoală de maniere
elegante. În viaţă, fiecare se exprimă aşa cum ştie”. Aşa începe postfaţa lui
Jaroslav Hasek din primul volum al romanului. Această frază sintetizează foarte
bine conţinutul romanului. Este o plăcere să citeşti romanul, râzi de la
început până la sfârşit cu gura până la urechi. Folosirea frecventă a unor
cuvinte, cum ar fi: „cur”, „căcat”, „băşinos” întăresc
citatul cu care am început. Romanul reprezintă o parodie a Primului Război
Mondial văzut prin ochii lui Josef Svejk, un tolomac care este din nou
mobilizat în armata austriacă la începutul războiului, după ce, mai înainte,
fusese declarat un tâmpit iremediabil de către comisia medicală şi începuse să
se ocupe cu negoţ de câini răpănoşi şi vagabonzi, pe care îi vindea ca fiind
nişte câini de rasă nobilă.
Universul romanului este format din oameni groteşti care au tot felul de defecte (desfrânaţi, tâmpiţi, beţivi, leneşi, simulanţi). Svejk trece prin tot felul de peripeţii, ca ordonanţă a preotului militar Otto Katz şi a locotenent-majorului Lukacs.
Totul culminează cu luarea, din greşeală, a lui Svejk ca prizonier rus, după ce îmbracă uniforma unui prizonier fugit de sub supravegherea soldaţilor austrieci. Dacă aveţi momente de depresie, vă recomand cu căldură acest roman (care, din pacate, este neterminat din cauza morţii premature a autorului) scrisă cu un umor deosebit. Închei aceste cuvinte tot cu un citat din postfaţa la primul volum al romanului, scrisă de autor: „Nu ştiu dacă în această carte voi izbuti să redau ceea ce am vrut. Faptul că am auzit pe unii oameni tratându-se reciproc cu:<<Esti prost ca Svejk!>>, mărturiseşte oarecum contrariul. Dar chiar dacă cuvântul Svejk va deveni o nouă înjurătură în cununa înflorită a ocarei, trebuie să mă mulţumesc şi cu această contribuţie la îmbogăţirea limbii cehe.”
S-ar putea sa îţi placă şi :
Recomandări de carte
Universul romanului este format din oameni groteşti care au tot felul de defecte (desfrânaţi, tâmpiţi, beţivi, leneşi, simulanţi). Svejk trece prin tot felul de peripeţii, ca ordonanţă a preotului militar Otto Katz şi a locotenent-majorului Lukacs.
Totul culminează cu luarea, din greşeală, a lui Svejk ca prizonier rus, după ce îmbracă uniforma unui prizonier fugit de sub supravegherea soldaţilor austrieci. Dacă aveţi momente de depresie, vă recomand cu căldură acest roman (care, din pacate, este neterminat din cauza morţii premature a autorului) scrisă cu un umor deosebit. Închei aceste cuvinte tot cu un citat din postfaţa la primul volum al romanului, scrisă de autor: „Nu ştiu dacă în această carte voi izbuti să redau ceea ce am vrut. Faptul că am auzit pe unii oameni tratându-se reciproc cu:<<Esti prost ca Svejk!>>, mărturiseşte oarecum contrariul. Dar chiar dacă cuvântul Svejk va deveni o nouă înjurătură în cununa înflorită a ocarei, trebuie să mă mulţumesc şi cu această contribuţie la îmbogăţirea limbii cehe.”
S-ar putea sa îţi placă şi :
Recomandări de carte